Ganduri de toamna

Ultima prima zi de scoala. Ultimul an alaturi de cei pe care de 3 (pe unii chiar de 11) ani i-am numit colegi si prieteni, ultima toamna in liceu. Un an greu, decisiv in viata.
In acelasi timp, un an (in curand) de cand am cunoscut un om minunat si care mi-a schimbat viata, care m-a invatat sa fiu mai buna, mai inteligenta, mai increzatoare in mine, dar mai ales, sa fiu eu insami. Fara artificii, fara ascunzisuri, fara accesorii. Un om care, intotdeauna ii pune pe altii inaintea lui, si care are grija ca intotdeauna sa fii ok, sa te simti bine si in largul tau. Un om primitor, prietenos, inteligent, pasionat de ceea ce face, cald si bland. Un om extraordinar.
Tot in curand se face un an de cand bunul meu prieten Emanuel Lazarescu a parasit site-ul in care-si pusese sufletul timp de 5 ani, CineMagia. In acelasi timp, un an de cand s-a lansat noul lui proiect, CineFan. Din nou a dat dovada de aceeasi pasiune si profesionalism ca si inainte. Plus o doza mare de independenta si ambitie. Multumesc ca m-ai lasat sa fac parte din toate astea, Emi!
Un an in care toate s-au schimbat pentru mine, in care am devenit ceva mai bun, si in care mi-am gasit un scop si linistea sufleteasca, in care mi-am facut noi prieteni, si sper eu, cat de cat, un nume.
Toamna... amintiri dintr-o vara frumoasa, ganduri de viitor, sperante, dorinte si vise... o frunza singuratica pe asfalt...